June 2009


pio_048pio_049pio_050pio_051

“sub actziunea fotogenazei ia nashtere luciferina, care se imprashtie in toata masa protoplasmei.  luciferina, cu  ajutorului oxigenului atmosferic shi sub actziunea luciferazei se oxideaza shi produce acea lumina fosforescenta.  culturile de fotobacterii pastrate in baloane pot servi ca lampa de camera  (lampa de bacterii).  s-a constatat ca  nici cu frigul nu se reduce luminescentza.  cand apa in care se gasesc asemenea bacterii este supusa unei  temperaturi sub 0°C,  se obtzine gheatza luminoasa,  oglinda ideala pentru un patinoar artificial.   fotobacteriile sunt neastamparate.  maruntzele shi numeroase, ele se strecoara pretutindeni, lasand dara lor luminoasa ca o carte de vizita. in lada de gunoi,  bacterium lucens da o stranie lucire verzuie painii stricate.  carnea din macelarie tzinuta catava vreme shi ushor sarata incepe sa emita lumini jucaushe datorita altei bacterii fosforescente. pe tzarmul marii nordului sau marii baltice intalnim nu rareori peshti mortzi pe care gazduirea unor bacterii ca photobacterium balticum shi ph. luminosum sau pseudomonas luminescens ii prefac in adevarate tubuletze de neon. pana shi hartia in care se infashoara un hering verde devine in 12-24 de ore luminoasa. daca aceste bacterii au apucat sa patrunda in corpul unor animale vii, acestea au devenit fosforescente. broasca de aur nu-i o fantezie, ci o banala broasca napadita de fotobacterii. la fel patzeshte shi un racushor simpatic – puricele de apa (thalitrum). mancand resturi pe care s-au dezvoltat fotobacterii, devine shi el luminos shi transmite din generatzie in generatzie, odata cu infectarea oualor, shi aceasta haina din poveshti ce-l costa din nenorocire viatza, facandu-l noaptea mai vizibil pentru peshti. dar shi in paduri plantele luminoase shi-au intins imparatzia. strabatand intr-o frumoasa noapte de vara codrii carpatini neatinshi de secure, vetzi zari palpaind nishte luminitze palide ca un opaitz, aninate de bushtenii putrezi sau aprinzand deasupra frunzarului mort un vapaish de raze. sa nu luatzi cumva cu voi harletze shi fire de plumb crezandu-le niscaiva “focuri” de comori jucand deasupra locurilor tainice, unde stramoshii spaimantatzi de navalirile barbare sau lotrii urmaritzi de potere shi-au ascuns averile.
focurile de comori tzashnite din copaci nu sunt altceva decat sclipirile fosforescente emanate de unele ciuperci rude cu ghebele sau iasca. cea mai cunoscuta pe la noi este gheaba de copac (armillaria mellea), o mica ciuperca cu palarie, la care partea luminoasa o formeaza cordoanele ramificate ale micelului impanzite intre scoartza shi lemnul copacului putred. la alte ciuperci care cresc mai ales in regiunile calde, lumina poate fi produsa shi de palarie. impresionanta este shi lumina ce vine de jos. parca sub vatra de frunze uscate a padurilor de mesteacan ori stejar mocneshte un foc dulce shi statornic. dand la o parte pojghitza frunzarului, vom descoperi izvorul acestei lumini in stratul groscior shi presat de sub crusta, impanat cu nishte pete fosforescente: sunt hifele unui alt soi de ciuperca.
daca vom lua cu noi o bucata de lemn shi o vom pune sub un clopot de sticla, peste cateva noptzi vom avea o veioza naturala care va raspandi in obscuritatea camerei o lumina potolita shi mangaietoare.”

UZINA FLORA tudor oprish